Friday, June 27, 2014

Respingerea Iniţiativei “Unul dintre noi” la nivelul Uniunii Europene

Începând cu 1 aprilie 2012 a intrat în vigoare Iniţiativa cetăţenească, un instrument introdus de Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene, care permite cetăţenilor să înainteze o propunere legislativă Comisiei Europene odată ce a îndeplinit o serie de condiţii, printre care strângerea unui milion de semnături în termen de un an.

O iniţiativă care a îndeplinit condiţiile necesare depunerii este “Unul dintre noi”, care a strâns semnături în diverse state ale Uniunii Europene. Aceasta “solicită să se pună capăt practicilor europene de finanţare publică care implică distrugerea deliberată a vieţii umane înainte de naştere”, prin încetarea finanţării de către UE a activităţilor care includ distrugerea embrionilor umani, în mod deosebit în domeniile cercetării, ajutorului pentru dezvoltare şi sănătăţii publice.

Aşadar, această iniţiativă solicită încetarea susţinerii UE pentru respectarea drepturilor sexuale şi ale reproducerii atât pe plan intern (în ceea ce priveşte sănătatea publică), cât şi pe plan extern (în ceea ce priveşte activităţile de sprijin din ţările în curs de dezvoltare).

Pe plan intern, Uniunea Europeană nu are o politică supranaţională de sănătate, însă anumite aspecte ţin şi de contribuţia europeană. Interzicerea finanţării anumitor servicii medicale de către UE a fost obiectivul acestei iniţiative, care viza explicit avortul ca făcând parte dintre acestea.

Pe plan extern ajutorul pentru dezvoltare este o politică a Uniunii Europene, prin care aceasta și-a stabilit ca obiectiv al politicii europene de dezvoltare eradicarea sărăciei în mod durabil. Politica de dezvoltare a UE îşi propune să îi ofere populaţiei dezavantajate din ţările în curs de dezvoltare controlul asupra propriei dezvoltări. Cu alte cuvinte: să trateze cauzele vulnerabilităţilor lor, printre care lipsa accesului la hrană şi apă potabilă sau la educaţie, asistenţă medicală, locuri de muncă, pământ, servicii sociale, infrastructură şi un mediu sănătos, să eradicheze bolile şi să faciliteze accesul la medicamente ieftine pentru combaterea HIV/SIDA, să ia măsuri pentru reducerea datoriilor pe care ţările în curs de dezvoltare le au, astfel încât să dispună de mai multe fonduri pentru investiţii publice vitale în loc să le plătească dobânzi creditorilor bogaţi din ţările industrializate, să promoveze autoajutorarea şi strategiile de eradicare a sărăciei; să sprijine procesul de democratizare; să ia mai multe măsuri pentru a asigura respectarea drepturilor omului, inclusiv a egalităţii dintre bărbaţi şi femei; să încurajeze un mediu economic mai stabil.

Iniţiativa “Unul dintre noi” aparţine unui grup format din persoane ce fac parte din organizaţii anti-choice sau religioase din mai multe state ale Uniunii Europene.

După îndeplinirea condiţiilor tehnice ale unei iniţiative cetăţeneşti, Comitetul respectivei iniţiative este audiat în cadrul Parlamentului European, iar apoi, Comisia Europeană (singura instituţie care poate înainta propuneri legislative) decide dacă prezintă sau nu respectiva propunere mai departe celor două instituţii europene cu rol decizional: Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene.

În cazul Iniţiativei “Unul dintre noi”, răspunsul Comisiei Europene a fost negativ, respingându-se astfel o inițiativă periculoasa care încălca drepturile reproductive ale femeilor!!!

Comisia a oferit  motivaţiile respingerii fiecărui punct al propunerii în Comunicarea disponibila electronic la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2014/RO/1-2014-355-RO-F1-1.Pdf.

În ceea ce priveşte solicitarea de eliminare a finanţării pentru servicii de sănătate care includ avortul, Comisia a atras atenţia asupra faptului că în 2010, s-au înregistrat în întreaga lume 287 000 de decese în urma complicaţiilor legate de sarcină sau de naştere, aproape toate aceste decese (99%) având loc în ţările în curs de dezvoltare şi afectând în mod disproporţionat populaţiile sărace şi cele mai vulnerabile.

Un alt element utilizat de Comisie este cel referitor la faptul că avorturile în condiţii de risc reprezintă una dintre cauzele mortalităţii materne, reprezentând aproximativ 13% din întreaga mortalitate maternă şi având ca rezultat 47 000 de decese în fiecare an, dintre care aproape toate în ţările în curs de dezvoltare.

De asemenea, un alt argument al Comisiei a fost acela conform căruia posibilitatea femeilor de a avea acces la sănătatea reproducerii şi la recunoaşterea drepturilor lor privind reproducerea este o piatră de temelie a emancipării femeilor şi contribuie la dezvoltarea durabilă.

Acest răspuns este în concordanţă cu direcţia adoptată de Parlamentul European, care a definitivat o serie de rezoluţii în care solicită ca „UE să apere insistent dreptul la cel mai înalt standard de sănătate realizabil, inclusiv la sănătate sexuală şi reproductivă şi la drepturile aferente şi integrarea persoanelor afectate de HIV/SIDA, printre altele, în cadrul serviciilor de planificare familială voluntară, avorturi în condiţii de siguranţă şi contracepţie” (rezoluții din 23.10.2012 [2012/2002(INI)]; din 12.3.2013 [2012/2222(INI)]; din 11.12.2013 [2013/2057(INL)]).

Paradoxal, există un punct în care atât unii europenişti, cât şi unii eurosceptici se întâlnesc: acela în care doresc restrângerea drepturilor sexuale şi reproductive ale femeilor sub pretext religios. Europeniştii se bucură de sprijinul părţii populare, creştin-democrate din cadrul instituţiilor UE, iar euroscepticii profită de fiecare ocazie pentru a sublinia pericolul pe care UE îl reprezintă prin politicile sale contrare opiniilor lor conservatoare.
Acest dialog nu cuprinde însă doar statele membre, ci şi statele terţe, afectate de politicile UE prin ajutorul primit de la aceasta şi condiţionalităţile impuse de aceasta pentru oferirea ajutorului. Prin urmare, este foarte important ca policile UE să nu fie construite şi implementate folosind o perspectivă religioasă, chestiune care devine vitală atunci când vorbim în special de ajutorul pentru dezvoltare, pentru că în caz contrar, acest ajutor s-ar transforma într-o cumpărare a dreptului de a-ţi impune credinţele, mentalitatea şi atitudinile asupra unei populaţii vulnerabile, faţă de care te afli într-o poziţie de putere şi căreia nu îi laşi de fapt posibilitatea de a alege. 

Sper ca instituţiile Uniunii Europene nu numai să păstreze şi în continuare această atitudine cu privire la drepturile sexuale şi reproductive ale femeilor, ci să caute modalităţi prin care să restricţioneze acţiunile de limitare şi ameninţare a acestor drepturi, fie că ele aparţin unor persoane, unor organizaţii sau alianţe sau mai ales unor autorităţi publice locale, regionale, naţionale sau supranaţionale.
 
Ioana Dodi

Wednesday, June 11, 2014

Lansarea raportului cercetării "Drepturile noastre: Drepturile sexuale și reproductive ale femeilor cu dizabilități intelectuale și psihosociale"

Maine, ora 10.00, la Spatiul Public European, va avea loc Lansarea raportului cercetării "Drepturile noastre: Drepturile sexuale și reproductive ale femeilor cu dizabilități intelectuale și psihosociale"

Drepturile sexuale și reproductive acoperă o varietate de aspecte legate de sexualitate și viața reproductivă, incluzând accesul la educație sexuală, dreptul la viața privată și de familie, dreptul de a întreține relații sexuale și dreptul de a decide asupra diferitelor aspecte ale vieții sexuale și reproductive. Deși cu caracter universal, aceste drepturi le sunt frecvent încălcate persoanelor cu dizabilități. Femeile cu dizabilități intelectuale și psihosociale sunt într-o poziție de dublă vulnerabilitate când vine vorba de sexualitate și viața reproductivă, ele fiind discriminate odată pe criterii de gen pentru că sunt femei și apoi pentru că au o dizabilitate.





În acest context, proiectul "Drepturile noastre" şi-a propus să cerceteze practicile legate de sexualitate şi viaţa reproductivă a femeilor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale care locuiesc în instituții. Odată identificate, aceste practici au fost analizate din perspectiva standardelor internaționale existente în domeniul drepturilor sexuale și reproductive.

În cadrul acestui eveniment, vor fi prezentate rezultatele cercetării, urmând apoi o dezbatere asupra aspectelor prezentate. La această dezbatere sunt invitate persoane care reprezintă instituții ale statului, societatea civilă, precum și alți experți în domeniu, cum ar fi persoane cu pregătire juridică și persoane implicate direct în lucrul cu persoanele instituționalizate.

Moderatoare: Iustina Ionescu, Directoare de programe, ECPI

Cercetarea a fost realizată cu sprijinul Feminist Review Trust, organizație care promovează respectarea drepturilor femeilor și a egalității de gen și al Euroregional Center for Public Initiatives (ECPI).

Echipa de cercetare: Oana Gîrlescu, Gabriela Tanasan, Monica Obreja

Tuesday, June 10, 2014

Masă rotundă Timişoara: Solidaritate pentru drepturile sexuale şi reproductive

4 iunie 2014
Comunicat de presă

Masă rotundă Timișoara Solidaritate pentru drepturile sexuale și reproductive

Vineri, 30 mai, a avut loc Masa Rotunda “Solidaritate pentru drepturile sexuale și reproductive”, la Universitatea de Vest din Timișoara. La masa rotundă au participat activiste și activiști din mai multe organizații și grupuri informale din Timișoara și București.

În cadrul mesei rotunde au fost abordate diferitele obstacole cu care grupuri diverse se confrunta în accesarea drepturilor sexuale și reproductive în România. Astfel au fost discutate teme precum: lipsa educației sexuale în învățământ, marginalizarea persoanelor LGBTQIA, discursul nationalist instigator la ura și sterilizarea femeilor rome, precum și istoria specifică a României și obstacolele în calea accesului la întrerupere de sarcină la cerere.

A fost abordat pe larg contextul social conservator, naționalist și rasist cu care diferite grupuri sociale se confruntă și marginalizarea diferitelor experiențe identitare. Participantele și participanții au prezentat propriile experiențe în cadrul contextelor locale specifice și au fost discutate diferite posibilități de solidarizare împotriva încălcării drepturilor sexuale și reproductive.

„Asemenea întâlniri sunt foarte importante pentru că astfel putem discuta între noi și prezenta public situația actuală, situație în care mai multe grupuri sociale întâmpină greutăți în accesarea drepturilor sexuale și reproductive. În ultimii ani au fost întărite și introduse mai multe politici sau propuneri de politici îngrijorătoare care ne restrâng accesul la drepturi și servicii. De altfel ziua de 28 mai, Ziua Internațională de Acțiune pentru Sănătatea Femeilor, a trecut aproape neobservată de foarte multă lume, deși România se confruntă cu probleme grave privind accesul la servicii de sănătate pentru femei.”, a precizat o reprezentantă a Centrului FILIA. Aceasta a adăugat „ Mai mult, pe 23 mai a fost trimisă o Scrisoare deschisa privind drepturile sexuale și reproductive în contextul alegerilor europarlamentare, scrisoare semnată de 21 de organizații din țară, care atrăgeau atenția asupra importanței susținerii drepturilor sexuale și reproductive în contextul unei prezențe politice conservatoare substanțiale la nivel național și european”.

Un reprezentant LGBTeam Timișoara a precizat “Este important să discutăm despre educaţia sexuală. despre care atât de puţine au posibilitatea să cunoască adolescenţii şi adolescentele în sistemul educaţional românesc. Cu atât mai important este pentru tinerii LGBT, care au la dispoziţie şi mai puţine informaţii, fiind astfel într-o poziţie foarte vulnerabilă. “

Masa rotunda a fost organizată în cadrul proiectului Un viitor sigur pentru drepturile reproductive ale femeilor din România, implementat de Centrul FILIA, în parteneriat cu E-Romnja  și Asociatia Transcena. Proiectul este finantat de Feminist Review Trust.


Universitatea de Vest Timişoara