Sărăcia şi Interzicerea Avortului- Lecţii din Trecut

Interzicerea avortului afectează toate femeile şi le privează de un drept fundamental. 

În acelaşi timp, anumite categorii de femei sunt şi mai vulnerabile în faţa efectelor devastatoare ale interzicerii avortului. Femeile sărace mor în număr mai mare atunci când avortul este ilegal. Acest lucru este adevărat peste tot azi în lume şi a fost adevărat în perioada comunistă din România, cât timp avortul a fost ilegal. 

“În România, politica pronatalistă strictă a slujit naţionalismul şi fantasmele megalomane ale lui Ceauşescu în cadrul economiei politice socialiste. Să ne amintim că reproducerea forţei de muncă era considerată esenţială pentru construirea socialismului. Dificultăţile socio-economice erau mai curând distribuite în masa populaţiei, decât diferenţiate pe clase. Pe la mijlocul anilor 80, calitatea vieţii scăzuse aproape în toate aspectele ei zilnice. Condiţia femeii era în mod special înspăimântătoare, pentru că femeia ducea şi povara impusă de strategiile demografice politice. Trebuie subliniat aici caracterul fundamental invariabil al relaţiei dintre sărăcie, avort ilegal şi consecinţele acestora. Privind lucrurile dintr-o perspectivă pur empirică, femeile sărace, indiferent de rasă sau de context geopolitic, suferă cele mai dure efecte ale avortului ilegal. În general, ele nu-şi pot permite nici intervenţii clandestine cât de cât sigure, efectuate de personalul medical sau de moaşe, şi nici călătorii în străinătate. Pentru acest motiv femeile sărace sunt cu precădere vulnerabile în faţa complicaţiilor legate de avort şi au, prin urmare, mai multe şanse de a îngroşa statisticile mortalităţii materne. În România lui Ceauşescu, unde sărăcia se generalizase, rata mortalităţii materne a fost în 1989 cea mai mare înregistrată vreodată în Europa. Principala cauză era avortul ilegal”
(Gail Kigman Politica duplicităţii. Controlul reproducerii în România lui Ceauşescu)

Nu Vom Uita Niciodată!